Echipa Contabilii.ro

Decizie nr. 222/2009 - art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

CURTEA CONSTITUTIONALA
Decizie nr. 222/2009
referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991
 
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 161 din 16/03/2009
 
 
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie invocată de Adrian Aron Stencoane în Dosarul nr. 67/243/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătînd că textele de lege criticate nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.

    C U R T E A,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 9 octombrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 67/243/2006, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie invocată de Adrian Aron Stencoane.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că textul de lege criticat este neconstituţional, deoarece permite aplicarea prin analogie a legii penale, iar acţiunile sau inacţiunile care realizează elementul material al infracţiunii nu sunt precis şi explicit prevăzute de norma de incriminare. Prin lipsa de rigurozitate a dispoziţiilor legale criticate se creează o suprapunere a acestora cu alte reglementări din acelaşi domeniu - spre exemplu, art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, ceea ce conduce la crearea în mod artificial a unui concurs real de infracţiuni, prin săvârşirea unei fapte care aduce atingere relaţiilor sociale care asigură apărarea bugetului de stat, bugetelor locale etc.
    Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia penală apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât textul contestat nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, întrucât nu încalcă dreptul la apărare şi nici dreptul la un proces echitabil. Se face referire şi la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

    C U R T E A,

    examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 18 iunie 2008, potrivit cărora: "Efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform legii."
    Dispoziţiile constituţionale invocate în susţinerea excepţiei sunt cele ale art. 15 - Universalitatea, art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracţiunilor, pedepselor şi a regimului executării acestora, cu raportare la art. 26 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispoziţiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanţei de contencios constituţional prin raportare la aceleaşi prevederi din Legea fundamentală invocate şi în prezenta cauză, şi faţă de critici similare.
    În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 279 din 26 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 22 iulie 2005, şi Decizia nr. 448 din 15 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 16 mai 2008, prin care Curtea a respins, pentru considerentele acolo reţinute, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
    De altfel, în prezenta cauză este adusă în atenţia Curţii o problemă de interpretare şi aplicare a legii, prin ceea ce autorul excepţiei numeşte suprapunerea dispoziţiilor legale criticate cu cele ale art. 9 din Legea nr. 241/2005. Se arată că această "suprapunere" conduce la crearea în mod artificial a unui concurs real de infracţiuni prin săvârşirea unei singure fapte. În exercitarea competenţei sale, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a pronunţat asupra acestei probleme prin Decizia nr. 4 din 21 ianuarie 2008 privind examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la încadrarea juridică a faptei de efectuare a unor înregistrări inexacte sau de a omite înregistrările în contabilitate, respectiv la raportul dintre infracţiunea de evaziune fiscală prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale şi cea de fals intelectual prevăzută la art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, decizie publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 22 decembrie 2008. Cu acel prilej, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în Secţii Unite, a stabilit că fapta de omisiune, în tot sau în parte, ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate ori evidenţierea în actele contabile sau în alte documente legale a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive constituie infracţiunea complexă de evaziune fiscală, prevăzută la art. 9 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 241/2005 [fost art. 11 lit. c), fost art. 13 din Legea nr. 87/1994], nefiind incidente dispoziţiile art. 43 (fost art. 37, fost art. 40) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, raportat la art. 289 din Codul penal, aceste activităţi fiind cuprinse în conţinutul constitutiv al laturii obiective a infracţiunii de evaziune fiscală.

    Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    D E C I D E:

    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie invocată de Adrian Aron Stencoane în Dosarul nr. 67/243/2006 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia penală.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 17 februarie 2009.

    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA

    Magistrat-asistent,
Marieta Safta