Echipa Contabilii.ro

Decizie nr. 106/2005 - art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

CURTEA CONSTITUTIONALA
 
Decizie nr. 106/2005
 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991
 
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 233 din 21/03/2005
 
 
 
Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată de Raluca Ioana Vasile în Dosarul nr. 11.128/2004 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
    La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.
    Cauza se află în stare de judecată.
    Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată.

    C U R T E A,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    Prin Încheierea din 5 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 11.128/2004, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată de Raluca Ioana Vasile.
    În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se afirmă că dispoziţiile art. 35 pct. 2 alin. (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 contravin art. 45 din Constituţie, care garantează exercitarea accesului liber al persoanei la o activitate economică, precum şi a liberei iniţiative. În acest sens se arată că dispoziţiile de lege criticate reglementează o activitate economică "prin trimiteri la un text de lege privind nerespectarea unor norme emise de un minister". Or, se susţine că un minister "nu poate să emită acte care nu sunt supuse controlului legiuitorului şi care să aibă putere de lege".
    Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că "emiterea unor reglementări de către Ministerul Finanţelor Publice cu privire la întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea, arhivarea acestora nu îngrădesc accesul liber al persoanei la o activitate economică şi libera iniţiativă ci, dimpotrivă, contribuie la efectuarea operaţiunilor economice în mod corect şi organizat, cu respectarea riguroasă a prevederilor legale, precum şi la stabilitatea activităţii economice". Se mai menţionează că reglementările emise de Ministerul Finanţelor Publice, a căror nerespectare constituie, conform Legii nr. 82/1991, contravenţie, "vor fi asimilate înseşi legii, fără a dobândi însă în mod individual putere de lege".
    Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
    Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se precizează că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiectul controlului de constituţionalitate, iar prin Decizia nr. 361 din 23 septembrie 2004, Curtea Constituţională a statuat că "art. 35 pct. 2 lit. b) din legea criticată nu deleagă puteri legislative unui organ al puterii executive [...], întrucât contravenţiile şi sancţiunile sunt stabilite prin lege, iar nu prin reglementări ale unei astfel de autorităţi cum este, de exemplu, Ministerul Finanţelor Publice". De asemenea, se susţine că "normele ce pot fi emise de Ministerul Finanţelor Publice vizează aplicarea legii, în speţă fiind vorba tocmai de stricta aplicare şi interpretare a legii, atribuţii ce intră în competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti".
    Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Precizând că obiectul prezentei excepţii îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 38 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, se arată că "legiuitorul este liber să stabilească, în funcţie de interesul general şi cu respectarea normelor privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor, condiţiile în care urmează să fie desfăşurată o anumită activitate", iar dispoziţiile art. 38 pct. 2 lit. b) din legea criticată reprezintă tocmai expresia aplicării art. 45 din Constituţie, fiind, de altfel, în concordanţă cu toate celelalte prevederi constituţionale. În sensul celor susţinute este indicată jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 117 din 11 martie 2004.
    Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

    C U R T E A,

    examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului şi dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:
    Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.
    Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, conform încheierii de sesizare a instanţei de judecată, precum şi notelor scrise depuse de autorul excepţiei la dosarul cauzei, dispoziţiile art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, Legea contabilităţii nr. 82/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 14 ianuarie 2005, dându-se articolelor o nouă numerotare. Ca urmare, art. 35 pct. 2 lit. b) a devenit art. 41 pct. 2 lit. b), acest din urmă text fiind, în consecinţă, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate asupra căruia Curtea Constituţională urmează să se pronunţe. Aceste dispoziţii prevăd următoarele:
   - Art. 41 pct. 2 lit. b): "Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
    1. [...]
    2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice cu privire la:
    a) [...]
    b) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse."
    Autorul excepţiei susţine că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 45 din Constituţie, potrivit căruia: "Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate."
    Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că aceasta este neîntemeiată şi, în consecinţă, urmează să o respingă pentru următoarele considerente:
    Din analiza excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constată că dispoziţiile art. 35 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 au mai fost supuse controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 361 din 23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.082 din 22 noiembrie 2004, Curtea a reţinut că aceste dispoziţii sunt constituţionale. În decizia menţionată, examenul de constituţionalitate s-a făcut prin raportare la alte texte din Constituţie decât cele invocate de autorul excepţiei de faţă, dar în ambele cauze criticile formulate vizează, în esenţă, acelaşi aspect, adică emiterea de către Ministerul Finanţelor Publice a unor reglementări în domeniul contabilităţii, a căror nerespectare constituie contravenţie, deşi un organ al puterii executive nu are competenţa de a emite acte normative cu putere de lege.
    Cu privire la conţinutul art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea nr. 82/1991, potrivit căruia constituie contravenţii la prevederile acestei legi nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice referitoare la unele acte în materia contabilităţii, Curtea, prin decizia la care ne referim, a reţinut că este opţiunea legiuitorului "de a stabili nivelul normelor juridice şi organul emitent, care, o dată ce nu au fost respectate, atrag răspunderea contravenţională". De asemenea, Curtea a mai reţinut că "prin dispoziţiile de lege ce fac obiectul [...] excepţiei de neconstituţionalitate, iar nu prin acte cu forţă juridică inferioară acesteia, se sancţionează contravenţional, printre altele, şi nerespectarea anumitor reglementări emise de Ministerul Finanţelor Publice în domeniul activităţii contabile".
    Soluţia pronunţată prin Decizia nr. 361/2004 a Curţii Constituţionale şi considerentele care au stat la baza acesteia îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză.
    Dispoziţiile art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991 nu contravin, aşa cum susţine autorul excepţiei, prevederilor art. 45 din Constituţie privind "Libertatea economică". Dimpotrivă, textul constituţional consacră accesul liber al oricărei persoane la o activitate economică, care însă este garantat dacă aceasta, ca şi libera iniţiativă, se exercită în condiţiile legii.

    Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

    În numele legii

    D E C I D E:

    Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 41 pct. 2 lit. b) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, excepţie ridicată de Raluca Ioana Vasile în Dosarul nr. 11.128/2004 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Pronunţată în şedinţa publică din data de 22 februarie 2005.

    PREŞEDINTE,
CONSTANTIN DOLDUR

    Magistrat-asistent,
Claudia Margareta Niţă