Echipa Contabilii.ro

Decizie nr. 0 din 15/12/2009 infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990)

Attention: open in a new window. PDFPrintE-mail

Secţia penală a Curţii de apel

 
Decizie nr. 0
din 15/12/2009

infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990)

 

    Sursa: JURINDEX
    Dosar nr...
    R O M Â N I A
    CURTEA DE A P E L G A L A Ţ I
    SECŢIA PENALĂ
    DECIZIA PENALĂ NR.819/R
    Şedinţa publică din data de 15 E. 2009
    Curtea constituită din:
    PREŞEDINTE - N.-N. J. – JUDECĂTOR
    JUDECĂTOR - D. D. – PREŞEDINTE SECŢIE PENALĂ
    JUDECĂTOR - N. N.
    Grefier - N. O.
    M i n i s t e r u l P u b l i c a fost reprezentat de PROCUROR - D. E.
    din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de A P E L G A L A Ţ I
    -.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
    Pe rol fiind soluţionarea contestaţiei în anulare formulată de condamnatul U. E.-N., împotriva Deciziei penale nr.609/R/30.10.2008 a Curţii de A P E L G A L A Ţ I, pronunţată în dosarul nr....
    S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă arătându-se că în cauză faţă de obiectul cauzei, contestaţie in anulare, şi faza procesuală a acesteia, în cauză nu s-a dispus citarea părţilor, după care;
    Curtea pune în discuţie admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare.
    Reprezentantul M i n i s t e r u l u i P u b l i c arată că, aşa cum rezultă din dosar, o contestaţie în anulare identică cu cea din prezenta cauză a mai fost formulată de către contestatorul-condamnat U. E.-N., care a fost respinsă ca nefondată prin decizia penală nr.268/17.04.2009.
    Având în vedere că au fost invocate aceleaşi motive şi în prezenta contestaţie în anulare, raportat la dispoziţiile art.387 alin.2 Cod procedură penală, potrivit căruia în contestaţia în anulare trebuie să se arate toate cazurile de contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi toate motivele aduse în sprijinul acesteia, consideră că o nouă cerere de contestaţie în anulare pe aceleaşi motive ar fi inadmisibilă.
    Curtea rămâne în pronunţare.
    Ulterior deliberării
    CURTEA
    Asupra contestaţiei în anulare de faţă,
    Din actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    Pe rolul Curţii de A P E L G A L A Ţ I s-a înregistrat contestaţia în anulare formulată de contestatorul U. E. N. împotriva deciziei penale nr.609/R/30.10.2008 a Curţii de A P E L G A L A Ţ I, Secţia penală.
    În motivarea contestaţiei, contestatorul a arătat că instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal, în sensul că trebuia să constate că a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunea de înşelăciune.
    De asemenea, a susţinut că deşi a fost prezent la termenul din 10.10.2008, când au avut loc dezbaterile, instanţa de recurs nu a procedat la audierea sa.
    S-au invocat cazurile prevăzut de art.386 alin. lit. c şi e Cod procedură penală, potrivit cărora împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestaţie în anulare când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute de art.10 alin. 1 lit.f – i1 Cod procedură penală, cu privire la care existau probe în dosar, sau când la judecarea recursului, sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art.38514 alin.11 ori art.38516 alin.1 Cod procedură penală.
    Examinând motivele contestaţiei în anulare astfel formulată, Curtea constată că este nefondată pentru următoarele considerente:
    Referitor la primul motiv invocat, Curtea reţine că pentru admiterea contestaţiei în anulare întemeiată pe dispoziţiile art.386 lit.c Cod procedură penală este necesar ca probele de la dosar să demonstreze existenţa vreuneia dintre cauzele prevăzute în art.10 alin.1 lit. f – i1 Cod procedură penală, în cazul de faţă cea prevăzută de art.10 alin.1 lit.g Cod procedură penală referitoare la prescripţia răspunderii penale.
    Contestatorul a fost condamnat la 6 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată în modalitatea prevăzută de art.215 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
    Pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea de înşelăciune în modalitatea prevăzută de art.215 alin. 1 Cod penal este închisoarea de la 6 luni la 12 ani. Susţinerea condamnatului cum că în cursul soluţionării recursului ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale nu este întemeiată, întrucât aceasta ar fi putut interveni în condiţiile art.121 alin.1 Cod penal şi art.122 alin.1 lit.b şi alin.2 Cod penal, la data de 30.11.2008, în raport de data săvârşirii faptei – 30.11.1998 şi de termenul de 10 ani prevăzut de lege. Or, instanţa de recurs s-a pronunţat la data de 30.10.2008.
    Se constată, aşadar că susţinerile contestatorului sub acest aspect nu sunt fondate, neintervenind prescripţia răspunderii penale cu privire la infracţiunea prevăzută de art.215 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal.
    Referitor la cel de-al doilea motiv invocat, Curtea reţine că potrivit art. 38514 alin.11 Cod procedură penală şi art.38516alin.1 Cod procedură penală instanţa de recurs procedează la ascultarea inculpatului prezent, conform dispoziţiilor cuprinse în Partea specială, titlul II, capitolul II, atunci când acesta nu a fost ascultat la instanţele de fond şi apel, precum şi atunci când aceste instanţe nu au pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare.
    Din examinarea dosarului nr.4651/2005 al J u d e c ă t o r i e i F o c ş a n i se constată că U. E. N. a fost ascultat în calitate de inculpat la data de 20.05.2009, fiind condamnat de prima instanţă la 4 ani închisoare.
    Deşi legal citat, contestatorul nu s-a prezentat în faţa instanţei de apel, cu toate că apelul parchetului îi era defavorabil. Prin decizia penală nr.402/19.12.2007 T r i b u n a l u l V r a n c e a i-a majorat pedeapsă la 6 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată prevăzută de art.215 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, toate aceste împrejurări conducând la concluzia că instanţa de recurs nu a încălcat dispoziţiile legale sus invocate, ascultarea contestatorului nefiind obligatorie.
    Curtea constată că, deşi formal cele două cazuri ale contestaţiei în anulare invocate de contestator, se regăsesc în dispoziţiile art.386 alin.1 lit c şi e Cod procedură penală, din actele dosarului nu reiese că instanţa de recurs ar fi încălcat dispoziţiile art. 10 alin. 1 lit.f – i1 Cod procedură penală, ori cele ale 38514 alin.11 Cod procedură penală şi art.38516alin.1 Cod procedură penală.
    Aşa fiind, pentru considerentele arătate, în baza art.391 Cod procedură penală contestaţia în anulare formulată de contestatorul U. E. N. va fi respinsă ca nefondată.
    Văzând şi disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală.
    PENTRU ACESTE MOTIVE
    ÎN NUMELE LEGII
    DECIDE:
    RESPINGE, ca nefondată, contestaţia în anulare formulată de condamnatul U. E.-N. (fiul lui E. si F., născut la data de 01.01.1971 în comuna Vrîncioaia, judetul V, cu domiciliul în Focşani..., . 4, judeţul V, fără forme legale în orasul N.,..., judetul V şi în B, sector 3,..., bloc 21A, scara 2, apart.26), împotriva Deciziei penale nr.609/R/30.10.2008 a Curţii de A P E L G A L A Ţ I, pronunţată în dosarul nr....
    Obligă contestatorul la plata sumei de 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
    DEFINITIVĂ.
    Pronunţată în şedinţă publică azi, 15 E. 2009.
    PREŞEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
    ... ... ... N.
    ...
    Grefier,
    N. O.
    Red. M. N./21.12.2009
    Tehnored. M. O./ 2 ex./22.12.2009